Mihai Eminescu
Romanian · 1850–1889
97 poezii
Biografie
Mihai Eminescu was a Romanian Romantic poet, novelist, and journalist from Moldavia, generally regarded as the most famous and influential Romanian poet. Eminescu was an active member of the Junimea literary society and worked as an editor for the newspaper Timpul, the official newspaper of the Conservative Party (1880–1918). His poetry was first published when he was 16 and he went to Vienna, Austria to study when he was 19. The poet's manuscripts, containing 46 volumes and approximately 14,000 pages, were offered by Titu Maiorescu as a gift to the Romanian Academy during the meeting that was held on 25 January 1902. Notable works include Luceafărul, Odă în metru antic, and the five Letters (Epistles/Satires). In his poems, he frequently used metaphysical, mythological and historical subjects. — Wikipedia · CC BY-SA 3.0
Bibliografie
Titluri din colecția PoetryHub (ordonate alfabetic).
- Adio
- Afară-i toamnă
- Amorul unei marmure
- Atât de fragedă...
- Ce e amorul?
- Ce te legeni, codrule
- Ce te legeni?...
- Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie
- Copii eram noi amândoi
- Criticilor mei
- Crăiasa din povești
- Cu mâine zilele-ți adaogi...
- Cugetările sărmanului Dionis
- Când amintirile...
- Când însuși glasul
- Călin
- De ce nu-mi vii?
- De ce în al meu suflet
- De câte ori, iubito...
- De-aș avea
- De-or trece anii...
- Departe sunt de tine...
- Despărțire
- Diana
- Din noaptea...
- Din străinătate
- Din valurile vremii...
- Doina
- Dorința
- Egipetul
- Epigonii
- Fiind băiet păduri cutreieram
- Floare albastră
- Floare-albastră
- Foaia veștedă
- Freamăt de codru
- Făt-Frumos din tei
- Glossă
- Iar când voi fi pământ
- Iubind în taină...
- Junii corupți
- Kamadeva
- La Bucovina
- La mijloc de codru...
- La moartea principelui Știrbey
- La mormântul lui Aron Pumnul
- La steaua
- Lacul
- Lasă-ți lumea...
- Luceafărul
- Mai am un singur dor
- Melancolie
- Misterele nopții
- Mortua est!
- Mănușa
- Noaptea...
- Nu mă înțelegi
- Nu voi mormânt bogat
- Numai poetul
- O, mamă...
- O, rămâi
- Odă (în metru antic)
- Pajul Cupidon...
- Pe aceeași ulicioară...
- Pe lângă plopii fără soț...
- Peste vârfuri
- Poet
- Povestea codrului
- Povestea teiului
- Prin nopti tăcute
- Revedere
- Rugăciunea unui dac
- S-a dus amorul...
- Sara pe deal
- Scrisoarea I
- Scrisoarea II
- Scrisoarea III
- Scrisoarea IV
- Scrisoarea V
- Se bate miezul nopții...
- Singurătate
- Somnoroase păsărele...
- Sonet I
- Sonet II
- Sonet III
- Speranța
- Te duci...
- Trecut-au anii...
- Un luceafăr
- Venere și Madonă
- Veneția
- Împărat și proletar
- Înger de pază
- Înger și demon
- Învierea
- Și dacă de cu ziuă...
- Și dacă...
S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri; Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,
Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este, Lume ce gândea în basme și vorbea în poezii, O! te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste
Un luceafăr, un luceafăr înzestrat cu mii de raze În viața-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază. Eu privind acea lumină ca din visuri mă deștept
Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri Și niciodată n-or să vie iară, Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară
Te duci și ani de suferință N-or să te vază ochi-mi triști, Înamorați de-a ta ființă,
Cum mângâie dulce, alină ușor Speranța pe toți muritorii! Tristețe, durere și lacrimi, amor
Când însuși glasul gândurilor tace, Mă-ngână cântul unei dulci evlavii - Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Sunt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm, Dar tot mereu gândesc cum ne iubirăm,
Afară-i toamnă, frunză-mprăștiată, Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri; Și tu citești scrisori din roase plicuri