Citește

Anica

— Nichita Stănescu

Sughița:

Cineva gândea la ea.

Cam peste-o lună-i dusă la vedere

...Odaia zace în tăcere,

perdeaua are ciucuri, crețuri,

pe masă - cinci dulcețuri.

Când se-ntoarce de la el,

spârc, pe ea, un porumbel.

Petițoarele îi spun

că-i semn bun.

octombrie 1954

1 min citire

Mai multe de Nichita Stănescu

Vezi toate poeziile →