— Ioan AlexandruTrece-vor graiurile universului
Se va stinge-n tarana seara
Pamantului. Lampile vor orbi
Si-n vazduh va amuti larma
Cucuvailor. Vulturii se vor retrage
In nevazut si taria vederii
Se va preface-n amurg. Toate
Se vor aduna in acea matca
Usoara de nimic din care
Smulse-au fost de Duh la inceputuri.
Atunci te voi vedea pe Tine
Cum ma vezi si ne-om cunoaste
Indeaproape cuvant din cuvant
Putere din putere. Dimineata fi-va,
Fi-vor ani fi-va si reveni-vor blande
-N vested vant aprinsele tulburatoarele zari
Ce ne hraneau nadejdea altadata.
Pamant si cer vor trece ca o facla
Din umbra sfantului mormant
Ramane-va lumina din vapaie
Ramane-va uitarea din cuvant
Ramane-va iubirea iubitoare
Din saraciile ce sunt.
Mai multe de Ioan Alexandru
Vezi toate poeziile →Ioan AlexandruIzvorului asemeni sunt si eu Cutremurat sub stelele de vara Cu cat e cerul mai fara de vant
Ioan AlexandruPartasi suntem multor iubiri Una singura e implinire Celelalte numai presimtiri
Ioan AlexandruOriunde plec Tu esti mereu cu mine Unde-as fugi sa nu pot fi ajuns Sunt singur e noapte vinsa ma ruine
Ioan AlexandruSa pot scrie imne pentru tara Ingenunchi in fiecare seara La lumina lampii de oloi
Ioan AlexandruVine un musafir la noi in casa Aducator de har orice strain Il vom pune in frunte la masa