Zburau vulturii întorși pe spate
și cu gheara întoasră în sus
ca pe niște miei să fure,
steaua cu lumină ondulată;
Ca pe niște miei să fure de sus
lumina ochilor mei.
Zburau vulturii întorși
și pe spate prin cer
spinările lor coborâseră jos
și se ștergeau de șternul meu.
Cel le era trupul meu de carne,
pământul le era lumina aceea
de sus a ochilor mei
Mai multe de Nichita Stănescu
Vezi toate poeziile →Audio - Nichita Stănescu: Your browser does not support the audio element. De poeți numai de bine, ca să zicem așa.
Un poet nu poate fi mai bun decât alt poet. Un poet poate fi mai bun decât sine însuși sau mai slab decât sine însuși.
Audio - Nichita Stănescu: Your browser does not support the audio element. Eu cred că un om este ceea ce își aduce aminte
Audio - Nichita Stănescu: Your browser does not support the audio element. Inspirația este fundamentul artelor în genere, ea
Să smulgem fildeșii din Alifantis Și din Mediterană tot ce a fost Atlantis Să-l auzim cum cade cum șoimul cel
Audio - Nichita Stănescu: Your browser does not support the audio element. Poeziile foarte bune care sunt compuse