Citește

Nod 13

— Nichita Stănescu

N-am să știu niciodată

când am trăit,

de ce am trăit am să uit

cum uită ochiul spart, lumina.

Țin încă în mână unciob de amforă

al cărei vin l-am băut chiar eu

și al cărei lut e chiar mâna mea.

Văd un vulture marin,

dar poate

că eu sunt văzut de el, -

poate că el vede un vultur marin.

1 min citire

Mai multe de Nichita Stănescu

Vezi toate poeziile →