Sic transit...

I

Acolo, unde nu-i nimeni,

Nici umbre,

Unde se duc

Mulțime de ani,

Și zgomotul zilei,

Și tăcerea nopții...

Unde toate sunt știute...

Acolo, spun călătorii,

Că numai rafale de foc

Se denunță

Lugubru, metalic,

Din minut în minut.

Acolo, unde nu-i nimeni,

Și nu mai trebuie

Nici un cuvânt.

II

Și iată, ne-a surprins seara

Peste zi nefiind nimic.

La fel

Ca de atâtea ori.

Povești...

De muncă,

Lene,

Banchetul din umbră,

Sau timp de fericire.

Și, iată, ne-a surprins seara,

Peste zi nefiind nimic.