Călăream pe un cal și deodată-am văzut
că eu sunt calul acela
Și deodată am văzut că ei doi
galopează pe mine.
Mă învolburam și deodată
i-am văzut pe cei trei,
când umbra mea din spatele meu
mi-a strigat:
- Eu sunt tu. Lasă-i
pe cei patru să-și urmeze destinul...
lasă-i!
Mai multe de Nichita Stănescu
Vezi toate poeziile →Audio - Nichita Stănescu: Your browser does not support the audio element. De poeți numai de bine, ca să zicem așa.
Un poet nu poate fi mai bun decât alt poet. Un poet poate fi mai bun decât sine însuși sau mai slab decât sine însuși.
Audio - Nichita Stănescu: Your browser does not support the audio element. Eu cred că un om este ceea ce își aduce aminte
Audio - Nichita Stănescu: Your browser does not support the audio element. Inspirația este fundamentul artelor în genere, ea
Să smulgem fildeșii din Alifantis Și din Mediterană tot ce a fost Atlantis Să-l auzim cum cade cum șoimul cel
Audio - Nichita Stănescu: Your browser does not support the audio element. Poeziile foarte bune care sunt compuse