Elena Liliana Popescu

Ceasul nu s-a oprit dar orele nu se mai văd marcate pe cadranul timpului

Câteva cuvinte, ți-ai spus, doar câteva cuvinte, și ai creat o întreagă istorie, al cărei prezent

Nu ai crezut că poți învinge doar atunci când renunțând la orice armă,

Lasă-i poetului doar tăcerile din Tăcerea

O singură petală Îmbracă Universul O singură vestală

Cel ce aspiră încă să-și rostească sensibila trăire-n poezie, cel invitat la cina-mpărătească

Ne-atrage veșnic Marea din marea Neuitării Ne-atrage Depărtarea

Așezați la masa Tăcerii în regatul necunoscut Poeții frâng pentru noi

Am greșit nelăsând iubirea să curgă asemenea unui fluviu...

În libertatea mării constrângerea e malul. Deplinul întuneric lumina o conține. Pe țărmul neclintirii neliniștea e valul