Mircea Cărtărescu
Român · n. 1956
20 poezii
Biografie
Mircea Cărtărescu is a Romanian novelist, poet, short-story writer, literary critic, and essayist. — Wikipedia · CC BY-SA 3.0
Bibliografie
Titluri din colecția PoetryHub (ordonate alfabetic).
- Adio! La București
- Ciocnirea
- Crima din Șoseaua Ștefan cel Mare
- Când ai nevoie de dragoste
- Câteva cuvinte despre Ioana
- Dragostea
- Dă lăbuța (vei da și boticul)
- Era timpul florilor
- Fata cu șosete de diamant
- La o artistă
- Poema chiuvetei
- Posedai tot felul de obiecte electrice
- Rana
- Steluțe în genele ei
- Să ne iubim, chera mu
- Toamna cu luna anii '60
- Tu, Nichita...
- Zepeline peste piața Bucur-Obor
- Zâmbesc
- În stilul lui Bacovia
prieteno, dormi liniștită cu capul pe perna mea iar eu voi sta să mă uit la tine ne-am jucat mult timp unul cu altul
într-o zi chiuveta căzu în dragoste iubi o mică stea galbenă din colțul geamului de la bucătărie se confesă mușamalei și borcanului de muștar
într-un târziu am încercat să-ți dau telefon, dar telefonul murise receptorul duhnea a formol, am deșurubat capacul microfonului și am găsit fierul ruginit, plin de viermi;
Când am stat prima dată față-n față cu Nichita Stănescu (mă simțeam de parcă aș fi stat la masă cu Eminescu sau cu Baudelaire) eram la restaurantul Uniunii Scriitorilor cu prietenul meu Traian T. Coșovei. Am fost atunci atât de intimidat de ochii albaștri, foarte depărtați, ai lui Nichita, încât vreo jumătate de oră n-am putut scoate o vorbă, lucru pe care el l-a luat drept o tăcere ostilă. "Bătrâne, gata!" mi-a spus până la urmă. "Ai dreptate, sunt cel mai prost poet din lume. Dar hai să stăm de vorbă, totuși, și să ciocnim un pahar ca doi prieteni." "Dar dimpotrivă", i-am răspuns, "am tăcut fiindcă vă respect prea mult..." "Haide, lasă-l pe vă și pe dumneavoastră. Zi-mi tu, bătrâne!" "Iertați-mă, dar nu pot..." Atunci Nichita s-a uitat la mine mai atent. "Ascultă, tu ești credincios?" "Da, bineînțeles." "Și te rogi câteodată lui Dumnezeu?" "Da, uneori." "Și cum îi spui lui Dumnezeu când te rogi, Tu, Doamne, sau Dumneavoastră, Doamne?" "Tu", i-am răspuns zâmbind, pentru că mi-am dat seama brusc ce vroia să spună. "Și-atunci, dacă lui Dumnezeu îi spui tu, mie de ce-mi zici dumneavoastră? Hai, bătrâne, zi-mi Nichita, și să fim sănătoși..." De-atunci, în puținele momente în care ne-am mai văzut, m-am străduit să-i spun pe nume: tu, Nichita.
Cri, dă-mi mânuța și fii atentă: e toamnă arborescentă și nori în amestec cu stele
1 Citeam Kundera cu micul dicționar francez-român pe piept și ea mi se juca feroce cu degetele mâinii:
tu ești altfel făcută decât mine. tu mă înspăimânți. tu ești un monstru. mi-e frică de tine. ai lucruri pe care eu nu le am. ai sâni, de pildă,
ieșisem de la scala sufocat de stele, năclăit de stele mușcat de păienjenii galbeni stelari era toată bolta stea langa stea