— Radu GyrDormi copilul mamii, nani, nani,
a plecat si ultimul lastun.
Ruginira plopii si tufanii
si din temnita ce-i surpa anii
nu s-a mai întors taticul bun.
Dormi copilul mamii, toamna plange
dezgolindu-si umarul ranit.
Cade frunza, cade si se frange,
orice frunza-i lacrima de sange
si taticul nu a mai venit.
Nani, nani, maini de crin plapande,
La ferestra pasari plang si ploi.
Lupii beznelor ranjesc la pande,
Tara-i toata temnite flamande
si taticu-i dus de langa noi.
Nani, nani, tata nu mai vine,
maica sta cu sufletul rapus.
Cine să-ti mai spuie basmul, cine
să-ti sarute pleoapele senine ?
Maica plange si taticu-i dus.
L-au svarlit în temnita dusmanii
pentru sfanta-i lege din strabuni.
Or să-i ninga peste tample anii,
să cresti mare, puiul mamii, nani,
Neamul si părintii să-ti razbuni.
Mai multe de Radu Gyr
Vezi toate poeziile →Radu GyrIn celula de alaturi a murit alaltaieri unul. Era un vietas ofticos. Tusea-i sunase mai neagra de cum e ceaunul,
Radu GyrAfara-i vant si-i gol ulciorul. - Hangiu smintit, da fuga iar! Vreau vin ca zarea si ca dorul
Radu GyrRamas bun, de-acum, fratan de cruce. Vei porni spre tara ta de lut. Eu prin sabiile zarii mă voi duce,
Radu GyrO, brad frumos, ce sfant pareai în alta sarbatoare. Mă vad copil cu par balai
Radu GyrDa-mi chipul tau, granit senin, da-mi duhul tau, senina iarba, în ne'mpacatul meu destin