— Daniel BranzaiNoi amindoi: "frati", dar ciudata-i fratia
ce viata ne-o poarta in chip felurit;
Eu merg pe-o carare, tu-ti pierzi vrednicia,
Mergind pe alaturi, cu-un drum ratacit.
Ti-e patima Templu si-ti toarna venin,
Mi-e Templu locasul in care ma-nchin.
Ti-e viata o noapte, cu spaime si furi,
Mi-e inima plina de zori so Scripturi.
Tu taina n-o "fringi", chinuindu-ti trairea,
Eu cerul intreb si-adevar mi-e iubirea.
Tu nu vrei raspunsuri, te-nveti cu putin,
"Acum si aici" ti-e menirea.
Eu spus-am de mult: "M-ai gasit, Sol divin,
Sint gata sa-mi dai nemurirea".
Fratia-i un nume, un dar de-mprumut,
Cind alta ne este trairea;
De n-avem in vine ceresc continut,
Trai-vom curind despartirea.
1980, Pascani
Mai multe de Daniel Branzai
Vezi toate poeziile →Daniel BranzaiGemem dupa vesnicie Inotind prin clipe moarte; Biruind vremelnicie
Citește mai multDaniel BranzaiEu nu te vad, decit cind sint departe Caci altfel te confund mereu cu mine Te pierd din ochi, cind te privesc de-aproape,
Citește mai multDaniel BranzaiMa plec, iubirii pod sa-i fiu, Mal linga mal sa pot aduce: Sa pot sa port un suflet viu.
Citește mai multDaniel BranzaiSunt Piinea vietii ce-am venit sa va ridic din moarte, Sunt Bob zdrobit si macinat; sunt Cel venit sa poarte. Sunt Trupul frint si inchinat, sunt Jertfa din altare.
Citește mai multDaniel BranzaiSa vreau sa fiu ascuns In tainica jertfire Si-ncet sa fiu patruns
Citește mai multDaniel BranzaiRasuna clopotul tariilor in dunga. E zi de bocet si de plins amar, Stau muntii muti si cerul sta sa plinga
Citește mai mult