Poemă finală

Eu trebuie să beau, să uit ceea ce nu stie nimeni

Ascuns în pivnita adânca, fără a spune un cuvânt

Singur să fumez acolo nestiut de nimeni

Altfel, e greu pe pământ...

Pe stradă urle viata, si moartea

Si plângă poetii poema lor vana...

Stiu...

Dar foamea grozavă nu-i glumă, nu-i vis --

Plumb, si furtună, si pustiu,

Finis...

Istoria contemporană...

E timpul... toti nervii te vor...

O, vino odată, măret viitor.

Eu trebuie să plec, să uit ceea ce nu stie nimeni

Mâhnit de crimele burgheze, fără a spune un cuvânt

Singur să mă pierd în lume nestiut de nimeni

Altfel, e greu pe pământ...