— Dan GalbinaSeptembrie
ca o albină de aur cu elitre grele
septembrie
ca o vulpe furisă perste coline peste vîlcele
septembrie
ca un sevalet pe care s-au sters degete vopsite-n cinabru
septembrie
se sting culorile încet ca într-un candelabru.
E toamnă
se-ntorc în pămînt comorile
tiganii îsi mănîncă viorile
în arbori parcă fremătă cirezi
pe drumuri e o surpare de monezi.
Septembrie
ca o clinică galbenă în care se asteaptă ploi
septembrie
ca o clinică galbenă în care-ncepe viata de apoi
septembrie
ca o maternitate a frunzelor lehuze
septembrie
esti sigur că raiul e pe aproape
si simti aceasta pe buze.
Mai multe de Dan Galbina
Vezi toate poeziile →Dan Galbinasi vom intra în somn Hifi sînt ape limpezi calme rotocoale si ca zapada ninsa va fosni
Citește mai multDan GalbinaPoemul acesta se scrie tîrziu când au plecat cu totii sau nimeni nu e viu ... ... dau să ies, dinlăuntru prin gură
Citește mai multDan GalbinaSuflul sistolic al castanelor pe caldarîm, saturnalia vîntului buimac pe acoperise oasele de sepie ale noptii muribunde
Citește mai multDan GalbinaChiar acest gând îmi arde rădăcina părului ... El se află pretutindeni dar asta înseamnă absentă,
Citește mai multDan GalbinaO, suflete al meu din compilatii, te-ncolonezi în viata ca-n armie, când ti se pare ca te mai îmbie
Citește mai multDan GalbinaDoamne, nu fi nasparliu, unduiesc din sant în gard pentru-o gura de rachiu,
Citește mai mult