— Daniel BranzaiMa-nfior ades in vremuri
Ce timpu-n loc vor sa-l opreasca,
Rascruci de gind, popas stingher
Lumina-n mine fa sa creasca.
In ceas tacut, sol nevazut
De dincolo de infinituri,
Trimite grai celui ce-i "mut"
Si-mbraca-ma ca-n alte timpuri.
Da-mi din inalt puteri ceresti,
da-mi haina sfint-a proorociei,
Fa sa cunosc ce-i nestiut,
Mesaj sa-i fiu vremelniciei.
Mi-e inima un foc nestins
Cind graiu-n mine nu-i "aprins".
1980, La pregatirea unei predici
Mai multe de Daniel Branzai
Vezi toate poeziile →Daniel BranzaiGemem dupa vesnicie Inotind prin clipe moarte; Biruind vremelnicie
Citește mai multDaniel BranzaiEu nu te vad, decit cind sint departe Caci altfel te confund mereu cu mine Te pierd din ochi, cind te privesc de-aproape,
Citește mai multDaniel BranzaiMa plec, iubirii pod sa-i fiu, Mal linga mal sa pot aduce: Sa pot sa port un suflet viu.
Citește mai multDaniel BranzaiSunt Piinea vietii ce-am venit sa va ridic din moarte, Sunt Bob zdrobit si macinat; sunt Cel venit sa poarte. Sunt Trupul frint si inchinat, sunt Jertfa din altare.
Citește mai multDaniel BranzaiSa vreau sa fiu ascuns In tainica jertfire Si-ncet sa fiu patruns
Citește mai multDaniel BranzaiRasuna clopotul tariilor in dunga. E zi de bocet si de plins amar, Stau muntii muti si cerul sta sa plinga
Citește mai mult