Toate poeziile

Cinel-cinel

— Vasile Alecsandri

Păstorul zise: Cinel-cinel, Copilei june de lângă el. Două steluțe cu raze line Lasat-au cerul plin de lumine Și pe-a ta frunte ele-au căzut. Ghici, drăguliță, că le sărut.

Nu ghici-ndată Gingașa fată Și pe ochi dulce fu sărutată.

Păstorul zise încă: Cinel, Copilei blânde de lângă el. O vezi închisă, rumenă floare, Cum se deschide, vezi lăcrimioare, Și pe-a ta față ea s-a născut. Ghici, drăguliță, că o sărut.

Nu ghici-ndată Vesela fată Și pe guriță fu sărutată.

Păstorul zise iară: Cinel, Copilei mândre de lângă el. Albe, rotunde, două-aripioare Ne-ncetat saltă, la cer să zboare, Și tu-n robie le-ai tot ținut. Ghici, drăguliță, că le sărut.

Nu ghici-ndată Rumena fată Și pe sân fraged fu sărutată.

1 min citire

Mai multe de Vasile Alecsandri

Vezi toate poeziile →