— Magda IsanosFrageda, inima ni s-a frant.
Prielnici de-acum ne fie
zeii cei blanzi din pamant
si-ai cerului zei o mie.
Creanga belsugului, necontenit
scuturata de noi, rodeasca.
O, ce poveste copilareasca:
cum ne-am vazut, ne-am iubit.
Mai multe de Magda Isanos
Vezi toate poeziile →Magda IsanosDe trupu-n care ma pindesti, durere, m-as despartii cu inima usoara, ca sa rasar intr-o imprastiere
Magda IsanosInima mi-i pom impovarat de rodii singerii ; le-am scuturat, si nu s-au scuturat,
Magda IsanosMina ta nu-i fara de temei fierbinte, sau rece, grea ca plumbul, sau usoara ; eu vorba i-o-nteleg, si ea nu minte,
Magda IsanosAcuma cintecul s-a sfirsit. Nu stiu de-i bine ori rau. Din frunze-am cintat. Dumnezeu,
Magda IsanosTu esti în inima mea ca un dar neasteptat si mult prea scump, pe care il cercetez mirata iar si iar,
Magda IsanosSaruta-mi ochii grei de-atâta plâns, Doar sarutarea ta ar fi în stare Să stinga focul rău ce i-a cuprins,