Seară rurală

Se uită soarele-napoi...

O fi pierdut ceva,

Sau, poate,

Așteaptă-n deal vreun car cu boi,

Să-l plimbe și prin alte sate

Cu gospodari și holde mai bogate?...

În sat la noi,

Biserica, de veche ce era,

În anul când a fost cutremur de pământ

S-a prăbușit cu turlele-n șosea,

Și-azi casele - atâta cât mai sunt -

Par jucării

Pentru copii,

Iar plopii - coșuri negre de mașini

Ce-au treierat

Bucatele din sate

Pentru străini...

Prin curți,

Găinile și porcii s-au culcat,

Femeile au pus de mămăligă,

Iar oamenii s-au pus la sfat

Cu popa ce-a sosit într-o cotigă

De la oraș,

Unde-a schimbat sedilele de caș

Cu trei duzini de lumânări de ceară,

Că-n cimitir la noi ca-n orice sat,

Sunt îngropați și trei flăcăi, morți pentru

Țară.

Dar unde-i soarele din deal?...

Parcă-așteapta

Pe cineva...

Pesemne, că, gonit de lună,

Și-a dat cu popa "noapte bună"

Și-a scăpătat...