Tăcerea

în sângele nostru tăcerea curge încetișor

în aerul toamnei melodios tăcerea lumii se aude

în vertebrele noastre translucide tăcerea susură rar

în visele noastre încă nevisate tăcerea străluminează amurgul acesta ratat:

în cuvintele poemului tăcerea cu subînțelesurile ei

se strecoară.

uite

pe cerul gurii tăcerea abia

rostită.

1 min citire

Mai multe de Iulian Boldea

pe când întorc filele chipului ei pe când îi ascult cu atenție surâsurile unul câte unul pe când adulmec oglinzile ce îi răsfrâng paloarea

1 min

enigmatică brumă pe frunzele toamnei culori pustiite și demonii luminii reculeși pe potecile frigului pășim pe îndelete

1 min

demoni mărunți și sceptici crescuți direct din rădăcinile norilor înroșiți și corăbii asuzitoare în timpanul mărilor necunoscute.

1 min

lângă cărțile mele în dezordine destinul acesta derizoriu

1 min

florile copacilor surâd tainic în roua dimineții.

1 min

pe roșul fraged al trandafirului lacrima de rouă

1 min