Amân mereu

Amân mereu să trec precum în moarte-n cuvinte,

Dar ca în moarte am certitudinea că voi intra,

Dusă cu sila, plângând după ceea ce las,

Încercând să mă-ntorc de la fiece vamă-a văzduhului.

O, de-aș avea riscanta credință a dacilor

Nerăbdători să pătrundă în bucurie prin moarte, atunci

Străluminată, cu fruntea aproape statuie,

M-aș pierde zâmbind pentru fericirea cuvintelor.

O, de-aș avea riscanta credință a dacilor,

Orice secundă să simt că-mi înapoiază milenii,

O, de-aș avea absurda credință a dacilor,

Cei înșelați atât de crunt după moarte...