Toate poeziile

Dintr-un sat

— Ana Blandiana

Fiecare venim dintr-un sat -

Unii direct, alții trecând prin părinți,

Unii direct, purtători de eresuri și basme,

Fericiții putând să se-ntoarcă oricând.

Alții, trecând prin părinți, rătăciți

Pe crengile sângelui depărtate, subțiri,

În loc de pășuni, și semințe, și cai cunoscând

Alcoolul cuvântului extras din acestea.

Vreau drumul părinților mei să-l întorc,

Vreau satul cu sunetul lacrimei mele,

Poteca din holde știută din somn

Și reintrarea vorbelor în lucruri.

Să intru-n cimitirul cu crucile căzute

Și cunoscându-mi pașii asemenea cu-ai lor,

Să se-ncâlcească-n rădăcini străbunii

Bolborosind cuvinte de patimă în somn.

Dar n-are cine-mi spune de unde vin. Doar seara

Când trec pe bulevarde îmi simt apropiați

Portarii metafizici lângă intrări de blocuri

Precum la porți, pe laviți, într-un sat.

1 min citire

Mai multe de Ana Blandiana

Vezi toate poeziile →