Citește

Glezne fragile

— Marin Sorescu

Unde ramasesem? La glezne fragile.

Da, din cauza lor

Pretinzi ca nu poti schia.

Gleznele fragile mă-nnebunesc,

Imi plac foarte mult.

Ce bine te tin pe picioare,

Dreapta, svelta, cu mers frumos,

Când vii spre mine

Prin zapada, vibrind la fiecare fulg.

Faci atingere cu fulgii.

Transmiti fiori în toata masa de zapada

Din cer. Uita-te, e ca o saltea descusuta cerul.

Cine s-o fi tavalind deasupra?

(Cred ca tot noi).

Tolaniti pe fortele naturii, pe fenomenul natural.

Fenomen natural pe fenomen natural.

Mazariche pe licheni. Iti place cum suna?

"Suna a iarna". Ai văzut sarea izvorind din mine,

Ca o bura de ploaie. La polul nord transpiratia

S-ar fi prefacut în mazariche. "Parca numai acolo!"

Emotia de la polul nord.

Nu, de la polul opus.

Eu sint polul opus nr.34.

(Asa zicea un compozitor).

Autor de opusuri numerotate.

34 îi place lui cel mai mult.

Sintem ca doi pinguini mergând stingaci prin zapada la

Poale de Polul nord. Pe ghetus.

"Ba sintem ditamai iceberguri".

Alunecind unul în bratele celuilalt, incotosmanati

In sentimente calduroase.

"Bine ca ne-a apucat amorul iarna,

Avem incalzire centrala.

La vara, ar fi fost prea cald".

Esti o prezenta luminoasa.

Chiar si în zapada, tot tu dai

Lumina.

Eu sint primul (Si ultimul

Ca nu mai las pe nimeni)

Cel mai mult mă impresioneaza la tine

Calmul ochilor mari si calmul pielii -

Dac pot spune astfel.

"Poti". Azi miinile mele sint foarte aspre.

Dar au si ele calmul lor. Esti ca o marmura

Care-a fost la mare asta-vara.

"Am fost". "Cu cine?". "Cu intreaga cariera".

Si sinii - sint de taiat respiratia cu ei.

Eu sint numai taieturi.

2 min citire

Mai multe de Marin Sorescu

Vezi toate poeziile →