— Marin SorescuTin locul unei pietre de pavaj,
Am ajuns aici
Printr-o regreatabila confuzie.
Au trecut peste mine
Masini mici,
Autocamioane,
Tancuri
Sitot felul de picioare.
Am simtit soarele pana la
Si luna
Pe la miezul noptii.
Norii ma apasa cu umbra lor,
De evenimente grele
Si importante
Am facut bataturi.
Si cu toate ca-mi port
Cu destul stoicism
Soarta mea de granit
Cateodata ma pomenesc urland:
Circulati numai pe partea carosabila
A sufletului meu,
Barbarilor!
Mai multe de Marin Sorescu
Vezi toate poeziile →Marin SorescuDoamne, creatia a dat inapoi Ca un cucui al universului. Doamne, creatia ta s-a retras in sine
Marin SorescuCei mai dezinvolti - actorii! Cu manecile suflecate Cum stiu ei sa ne traiasca!
Marin SorescuTraiau de mult timp impreuna Si cam incepusera sa se repete: El era ea,
Marin SorescuAm zarit lumina pe pamant Si m-am nascut si eu Sa vad ce mai faceti