Citește

Rânduri pentru cuvintele "nu" și "da"

— Ion Minulescu

În poarta curții unde m-am oprit

M-a-ntâmpinat un zarzăr înflorit -

Un zarzăr alb, ca părul meu încărunțit!...

Și-n pragul porții-n care am bătut

Un buldog negru m-a recunoscut

Și m-a lătrat ca un salut de "bun venit"...

În poarta casei tale-n care

M-ai găzduit întâmplător,

Când nu eram decât un călător

Bătut de vânt și mângâiat de soare,

M-am regăsit ca-n prima zi, când tu

Îmi repetai cuvântul: "Nu"... "Nu"... "Nu"!...

Și-ți ascundeai în palme ochii plini

De ură

Și ne-ncredere-n străini...

Dar când am vrut să plec -

Ca un zevzec -

Tu m-ai oprit

Cu graba unui gest nebănuit,

Și-n gura ta cuvântul "Nu" s-a transformat

În alt cuvânt,

Cuvântul "Da" -

Un "Da" sonor și-adevărat

Pe care-l auzeam așa

Întâia oară-n viața mea!...

Dar ce păcat că n-am putut

Să-l îngrijim așa cum am fi vrut!...

Căci într-o zi cu ploaie

Și cu vânt

Cuvântul "Da" se-mbolnăvi

Și-apoi, muri,

Cum moare-n gură-orice cuvânt

Când nu-l mai poți măcar șopti!...

Dar astăzi, după șapte ani,

Când morții-și schimbă locuința,

Eu, care mi-am păstrat credința

În zeii noștri subterani,

Mă-ndrept spre ei - cu voia ta -

Și-i rog frumos

Să-nvie pe defunctul "Da",

Cum a-nviat pe vremuri și... Cristos!...

2 min citire

Mai multe de Ion Minulescu

Vezi toate poeziile →