— Alexandru MacedonskiTiganii merg fără-ncetare-
Nu stiu nici ei când au pornit,
Dar se tot duc necontenit,
Impinsi de-o vecinica chemare.
Cu galbeni ochi pierduti în zare,-
De când se stiu s-au pomenit-
Tiganii merg fără-ncetare:
Nu stiu nici ei când au pornit.
Mereu tigani, -cu mic, cu mare,
Au tot născut si-au tot murit-
Si tot spre visul ne-mplinit,
Rapiti de-aceeasi aiurare,
Tiganii merg fără-ncetare.
Mai multe de Alexandru Macedonski
Vezi toate poeziile →Alexandru MacedonskiCoroane-n veci nepieritoare Dintre frunzisurile mari Ale batranilor stejari:
Citește mai multAlexandru MacedonskiIn zugraveala invechita El, searbad; ea, cu ruje-aprinse, Biserica de ei cladita
Citește mai multAlexandru MacedonskiIn cer s-ajunge dintr-un salt, S-au nu s-ajunge-n veci de veci... Te-arunca-n el un cantec-nalt,
Citește mai multAlexandru MacedonskiEra orasul de-altadata Sub plopi de-argint, muiati în soare, O verde oaza fermecata
Citește mai multAlexandru MacedonskiIesind din balta Craiovita, Unde-a fost crai Craiovisin, Vapaie, vezi plutind domnita
Citește mai multAlexandru MacedonskiDin al oglindei luciu rece De apa-adanca, - se desface O liniste de dulce pace,
Citește mai mult