Lumina este și ea carne,
Dacă o smulgi se rupe
Și sângeră -
N-ați văzut niciodată
O halcă de lumină
Aruncată la marginea cerului
Și începând să putrezească?
Sau n-ați simțit niciodată
Mirosul de sânge
Al câte unui pârâiaș prelins încet
Dintr-o rază,
Gata să se poticnească
De la o piatră la alta,
Și nu v-ați gândit atunci
La zeiasca durere
Consumată acolo
În inima lumilor,
Unde un animal orbitor
Și în eternitate rănit
Ne ține pe toți
În viață?
Mai multe de Ana Blandiana
Vezi toate poeziile →Poeții cred că e o corabie Și se îmbarcă. Lăsați-mă să mă urc pe corabia cu poeți
Citește mai multBătrâni venind cu duioșie la cimitir Ca într-o vizită protocolară În lumea cealaltă,
Citește mai multTu ai fost crucea mea Înaltă, subțire, În stare să mă răstignească
Citește mai multAjută-mă să plâng și să mă rog, Să îmi privesc destinul inorog Cu steaua-n frunte răsucită corn
Citește mai mult