Cântec de leagăn

Nani, nani...

Dormi în paza nesecatului izvor

De priviri

Ce te-nfășoară ca-ntr-o haină de mătase,

Nani, nani...

Ochii mamei au vegheat întreaga noapte,

Și-scum dormi, căci obosite dorm și florile din vase,

Și parfumurile lor,

Toate, unul câte unul, pe-al tău leagăn se cobor

Nani, nani...

Dormi în paza Ursitoarelor,

Nani, nani...

Dormi în vraja-mpletiturilor de șoapte

Ce pătrund printre perdele

Și te-ndeamnă:

Dormi, căci somnul a cuprins de mult grădina -

Lacul,

nuferii,

castanii,

stângeneii

și glicina -

toate dorm.

Dorm toate-n paza albelor priviri de stele...

Dormi și tu -

Prin candelabre, iată, adoarme și lumina,

Dormi,

Și somnul tău să fie mai senin ca infinitul

Oglindit în necuprinșii ochi albaștri de femee,

Visul tău să fie visul Insulelor Boromee,

Visul tău să fie totul,

Tot, precum e răsăritul,

Începutul celor bune și sfârșitul celor rele.

Și anii

Să te-mbrace-n infinitul fericirii.

Nani... nani...