Celei care pleacă

Tu crezi c-a fost iubire-adevărată...

Eu cred c-a fost o scurtă nebunie...

Dar ce anume-a fost,

Ce-am vrut să fie

Noi nu vom ști-o poate niciodată...

A fost un vis trăit pe-un țărm de mare.

Un cântec trist, adus din alte țări

De niște pasări albe - călătoare

Pe-albastrul răzvrătit al altor mări

Un cântec trist, adus de marinarii

Sosiți din Boston,

Norfolk

Și New York,

Un cântec trist, ce-l cântă-ades pescarii

Când pleacă-n larg și nu se mai întorc.

Și-a fost refrenul unor triolete

Cu care-alt'dată un poet din Nord,

Pe marginile albului fiord,

Cerșea iubirea blondelor cochete...

A fost un vis,

Un vers,

O melodie,

Ce n-am cântat-o, poate, niciodată...

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Tu crezi c-a fost iubire-adevărată?...

Eu cred c-a fost o scurtă nebunie!