De ce-ai plecat?

De ce-ai plecat?...

Tu nu știai

Că-n luna mai,

Prin munții cu păduri de brad,

Oricine-ar fi - femeie sau bărbat -

Potecile te duc spre Iad,

Și nu, ca-n lumea basmelor, spre Rai?...

De ce-ai plecat

Cu vântu-n părul tău vâlvoi,

Când nici un glas nu te-a chemat?...

Tu nu știai

Că-n luna mai

Potecile sunt încă pline de noroi?...

De ce-ai plecat?...

Tu nu știai

Că-n luna mai

E luna primului păcat -

Păcatul care dintr-o glumă

Te prinde-n laț și te sugrumă

Și-apoi te-aruncă-afară-n ploaie,

În lada cu gunoaie?...

Oprește-te!...

Privește-n jurul tău...

Și dacă nu ți-ai murdărit

Pantofii de noroi,

Fă-ți cruce

Și întoarce-te napoi!...

Fă-ți cruce

Fiindcă n-ai păcătuit

Decât în vis...

Și visul s-a sfârșit!...