Citește

În loc de prefață

— Ion Minulescu

N-am fost nici ieri,

Nu sunt nici azi,

Și nu voi fi,

Cu-atât mai mult, nici mâine, după moarte,

Nimic din ce vor crede poate

Cei câțiva cititori de carte -

Naivii care-mi vor citi

Volumele numai pe jumătate...

Volumele-mi de versuri, cumpărate

Împrumutate,

Sau furate!...

N-am fost așa precum se spune

Și nu sunt nici așa cum sunt -

Nu sunt nici foc,

Nici ploaie

Și nici vânt!...

Nu sunt nimic din ce-aș putea fi pe pământ...

Nu sunt decât un strop de vorbe bune,

Ce-aștept un cititor cinstit să mă răzbune

Și să m-arate lumii cine sunt!...

N-am vrut să fiu volumul ideal

Cu sute de ediții repetate -

Volumul voluptăților mărunte,

Cu titlul gras,

Multiplu

Și greoi -

Un titlu cât o listă de bucate,

Iar filele cu text aproape goale,

Ca dictatorii, fără osanale,

Ca boul Apis, fără pată-n frunte,

Ca Grigorescu, fără "car cu boi",

Sau ca Mihai Viteazul, fără cal!...

Sunt un volum ce n-are titlu încă,

Deși există-n mine tipărit -

Volum unic, ce trebuie citit

Rând după rând

Și tot așa, la fel,

De la-nceput și până la sfârșit -

Până se va-nțelege ce daltă de oțel

Va trebui să-mi sape titlu-n stâncă

Atunci când titlul meu va fi găsit!...

2 min citire

Mai multe de Ion Minulescu

Vezi toate poeziile →