Maicii Domnului

Cînd pâinea durerii o frîngi printre lacrimi

oftând și cîntând bătrânele datini,

ce zidesc dinlăuntruri iubirilor noi

îmbracându-ne de ne-îmbrăcați și de goi,

fi-va lacrima din miezul pâinii rădăcină de stea

și rodirea acoperământul de nea.

Ca un crin așezat în fereastră

fi-va zămislirea Dumnezeiască!

Și atât de tainică trecând în lumină,

crin, doar un crin fără de vină!

1 min citire

Mai multe de Maria-Eugenia Olaru

Trecut-am prin vremuri înfiorați și tăcând pe strada cu Frica. Și piciorul ei, ostenit, izbitor înainte-napoi,

1 min

Pe calea aceasta numită Cuvânt eu merg cu capul plecat, și parul în vânt. Sunt pâinea cu sare și albul ștergar

1 min

Cât orașul Lacrima pruncilor făgăduiți tristeții. Înfrățiți în pîntecele mamelor,

1 min

Atât de umil aerul memorând îmbrățișările lumii... Între un fir de iarbă și un fir de nisip

1 min

Dimineața, în straie de Duminică, Îngerul șterge lacrimile din ferestre. Leagănul cerului albastru de fluturii nopții.

1 min

Cu gleznele frînte de-nlăcrimare stelară, îmblânzitoare de hăitași,

1 min