Odeletă

În cinstea ta, -

Cea mai frumoasă și mai nebună dintre fete, -

Voi scri trei ode,

Trei romanțe,

Trei elegii

Și trei sonete.

Și-n cinstea ta, -

Cea mai cântată din câte-n lume-au fost cântate, -

Din fiecare vers voi face

Câte-un breloc de-argint, în care

Gândirile-mi vor sta alături, ca niște pietre nestemate

De-a pururi încrustate-n bronzul

Unei coroane princiare!...

Din țara-n care dorm de veacuri vestiții Faraoni,

Din țara

În care Sfincșii stau de vorbă cu Nilul sfânt

Și cu Sahara,

Din țara-n care palmierii

Vestesc arabilor furtuna

Și caravanelor pierdute

Că nu se mai întorc nici una,

Din țara asta minunată,

Tăcută,

Tristă

Și bizară,

Îți voi aduce trei smaralde nemaivăzute-n altă țară,

Trei perle blonde, pescuite de Negri-n golful de Aden,

Și trei rubine-nsângerate, ascunse toate-ntr-un refren

De Triolet,

Pe care nimeni nu-l va înțelege, fiindcă nu-i

Pe lume nimeni să-nțeleagă simbolul Trioletului!...