Pianissimo

S-a-nserat...

Nu se mai vede pe covoare

Nici o floare...

În bogatele-ți inele

Nu mai suferă - vasal -

Nici un suflet mineral,

Nici un gest de mâini rebele

Nu mai turbură-nserarea

Ce-ascunde-ntre perdele

Sugrumându-și respirarea

Pe tablouri,

Pe icoane,

Pe oglindă,

Pe sofa

Și pe roșia lalea,

Încrustată,

Ca o pată

De amurg, pe gura ta...

Între noi și restul lumii

S-a lăsat ca o cortină

Agonia unei dâre de lumină...

Hai să punem capăt glumei

Și, sub brațele troiței oltenești de la

Corcova,

Hai să ne iubim în cinstea

Lui Giacomo Casanova!...

S-a-nserat...

Nu se mai vede pe covoare

Nici o floare...