Romanța soarelui

Audio - Margareta Pâslaru (1981):

Your browser does not support the audio element.

Răsar,

Mă-nalț,

Cobor

Și-apoi dispar,

Și-apusul meu e totuși răsărit...

Sunt vagabondul zilei de-a pururi solitar -

Portret unic și veșnic, expus în infinit.

Cu magica-mi baghetă uriașe -

Stăpâna hotărârilor eterne -

Deștept măturătorii albelor orașe

Și-adorm întârziații negrelor taverne...

Dau fluviilor grații de reptile,

Dau mărilor priviri fosforescente,

Iar munților din zare, aspecte de gorile,

Și brazilor, pe coaste, poziții indecente.

Dau fructe noi smochinilor uscați,

Dau bronzului figură omenească,

Iar Regilor -

Pe socluri de marmură-nșirați -

Poruncitoare gesturi, ca-n veci să poruncească.

Iar când cobor,

Când calda-nfiorare

Se zbate-n cupa recelui repaos,

Azvârl sămânță nouă în vechile tipare

Și-ascult Perpetuarea cum fredonează-n haos!...