Toate poeziile

Totuși, iubirea

— Adrian Păunescu

Audio - Adrian Păunescu (1982):

Your browser does not support the audio element.

Și totuși există iubire

Și totuși există blestem

Dau lumii, dau lumii de știre

Iubesc, am curaj și mă tem.

Și totuși e stare de veghe

Și totuși murim repetat

Și totuși mai cred în pereche

Și totuși ceva sa-ntâmplat.

Pretenții nici n-am de la lume

Un pat, întuneric și tu

Intrăm în amor fără nume

Fiorul ca fulger căzu.

Motoarele lumii sunt stinse

Rețele pe căi au căzut

Un mare pustiu pe cuprins e

Trezește-le tu c-un sărut.

Acum te declar Dumnezee

Eu însumi mă simt Dumnezeu

Continuă lumea femeie

Cu plozi scriși în numele meu.

Afară roiesc întunerici

Aici suntem noi luminoși

Se ceartă-ntre ele biserici

Făcându-și același reproș.

Și tu și iubirea există

Și moartea există în ea

Îmi place mai mult când ești tristă

Tristețea, de fapt, e a ta.

Genunchii mi-i plec pe podele

Cu capul mă sprijin de cer,

Tu ești în puterile mele,

Deși închiziții te cer.

Ce spun se aude aiurea,

Mă-ntorc la silaba dintâi,

Prăval peste tine pădurea:

Adio, adică rămâi.

Și totuși există iubire

Și totuși există blestem

Dau lumii, dau lumii de știre

Iubesc, am curaj și mă tem.

2 min citire

Mai multe de Adrian Păunescu

Vezi toate poeziile →