Vara la tară...

(Al. Depărăteanu)

Locuinta mea de véră

E la téră...

Acolo era să mor

De urît si de-ntristare

Beat de soare

Si pîrlit îngrozitor !

Acolo, cînd n-are treabă,

Orice babă

Este medic comunal.

Viata ce aci papită

E lipsită

De confort occidental.

Nu există berărie,

Nici regie...

Doar un hot de cîrciumar

Care are marfă proastă

Si-o nevastă

Ce se tine c-un jăndar'.

Cînd te duci pe drumul mare

La plimbare,

Este praf de nu te vezi:

Trec, miscînd domol din coadă

Spre livadă

Ale satului cirezi.

Si te poartă subt escortă

O cohortă

De tîntari subtiri la glas,

Inzestrati la cap c-o sculă

Minusculă

Cu pretentie de nas...

Cînd se ia cîte-o măsură,

Lumea-njură

Pe agentul sanitar

Si-l întreabă fără noimă:

- Ce-ai cu noi, mă ?

Pentru ce să dăm cu var ?...

Ale satului mari fete

Fără ghete

Ies la garduri pe-nserat...

(Am văzut aci-ntro noapte

Niste fapte

Care m-au scandalizat !)

Lîngă foc, o babă surdă

Si absurdă

Spune, ca si alte dăti,

Tot povestea cu Ileana

Cosînzeana,

Plină de banalităti.

Doarme-apoi adînc comuna...

Numai luna

Galbenă ca un bostan

Iese, mare si rurală,

La iveală

Dintr-o margine de lan.

Cînd si cînd un cîne urlă

Ca din surlă...

Carul-mare s-a oprit

Suspendat, ca un macabru

Candelabru,

Peste satul adormit...

Dar în zori încep cocosii

Păcătosii,

Ca să facă iar scandal, -

Să te saturi de vieata

Si dulceata

Traiului patriarhal !

D-aia zic eu, prin urmare,

Vorbă mare:

Că de-acuma, să mă tai,

Nu-mi mai trebuie altă cură

În natură,

Să mă duceti cu alai !

Meargă pictorii la tară

Ca să piară

De căldură si de praf !

Mie dati-mi străzi pavate,

Măturate, -

Dati-mi cinematograf !

Ca un fluture pe floare,

Beat de soare,

Pentru ce să mor asa ?

Nu mai vreau tărănci naive,

Primitive...

Mie dati-mi altceva !

Dati-mi, dati-mi strada-ngustă

Unde gustă

Omul viata mai din plin,

Cu trăsuri, femei cochete

Si cu gete

Încăltate cel putin !