Toate poeziile

Dreptul la întrebare

— Adrian Păunescu

Din toate drepturile lumii

Pe unul singur nu-l cedez,

E strategia mea intimă

Și este singurul meu crez.

Nu-l dau chiar dacă vin la mine

Toate statuile călări,

E dreptul meu la îndoială

Și de a pune întrebări.

Nu l-a epuizat nici Hamlet,

Deși l-a folosit de-ajuns,

Cred în puterea întrebării

Chiar dacă nu-i găsesc răspuns.

Ea mi-e religie în viață,

Cu ea termin, cu ea încep,

Eu , simplu cetățean al lumii,

Măcar atât mai am: întreb.

Cu pumnii strânși în fața morții

La fel copiii mi-i cultiv,

Ca neamul omenesc de-a pururi

Să fie interogativ.

1 min citire

Mai multe de Adrian Păunescu

Vezi toate poeziile →