— Iulian Boldeaîn aerul umed de toamnă
lujerele florilor ca niște semnături vegetale
ale unei ființe de aer și umbră
indescifrabile semnături, agonice semne:
lacrimile de rouă ale crizantemelor
grimase ale neantului
prevestind misterul fără de sfârșit
al fiecărei zile
misterul tăcut pe care nu-l vom auzi
nicicând...
crizantemele
siluete de fum, răni neauzite
în aerul toamnei melodios
Mai multe de Iulian Boldea
Vezi toate poeziile →Iulian Boldeape când întorc filele chipului ei pe când îi ascult cu atenție surâsurile unul câte unul pe când adulmec oglinzile ce îi răsfrâng paloarea
Iulian Boldeaenigmatică brumă pe frunzele toamnei culori pustiite și demonii luminii reculeși pe potecile frigului pășim pe îndelete
Iulian Boldeaîn sângele nostru tăcerea curge încetișor în aerul toamnei melodios tăcerea lumii se aude în vertebrele noastre translucide tăcerea susură rar
Iulian Boldeademoni mărunți și sceptici crescuți direct din rădăcinile norilor înroșiți și corăbii asuzitoare în timpanul mărilor necunoscute.