— Vasile MilitaruSpre voi, viteji al căror sânge a curs - hotarul apărându-l, -
Îngenunchiat, tot Neamul astăzi își nalță sufletul și gândul!...
Spre slava voastră, din altare, se'nalță fumul de tămâe,
Viteji a căror nume sfinte neșterse'n veci au să rămâe!...
Fiți binecuvântați în veacuri, voi, păstrători de vechi hotare, -
Viteji cari ați căzut în lupte, visând o Românie-Mare!
De-apururea mărire vouă în înfloritul Paradis, -
Că voi ați biruit prin moarte, și s'a'mplinit al vostru vis ...
Dar noi?... Suntem noi vrednici oare de jertfa sângelui cel sfânt
Ce-a curs din piepturile voastre pe vechiul Neamului pământ?....
Nu plângeți oare 'n Raiul vostru, că-atâta liotă străină
Culege roada jertfei voastre din scumpa Neamului grădină?!
O, eu aud mereu mustrarea vitejilor cu piept de fier,
Pe care tunetul adesea, mugind, ne-o bubue din cer,
Că voi prea mari ați fost, prin jertfă, pe când urmașii sunt prea mici,
Lăsând ca România-Mare s'ajungă Rai la venetici!
9 iunie 1937
Mai multe de Vasile Militaru
Vezi toate poeziile →Vasile MilitaruUn magarus, odata, Avand abia un an Si care ramasese, de mama si de tata,
Vasile MilitaruLa 'nceput, cand plugul inca nu ara ogoarele, - Pentr'un bob de linte fiarta, S'au luat, ma rog, la cearta
Vasile MilitaruUn paing ce s'aciuase In ungherul unei case, A vazut un vierme mic
Vasile MilitaruImparat fiind pe vremuri, lupul, -fire inteleapta Si milos cu toti supusii, - a facut o lege dreapta, Prin a carui randuire, -pentru foarte bun cuvant,
Vasile MilitaruUn leu care pe vremuri fusese Imparat, Insa pe care soarta apoi l-a detronat, Intrase, -pe cat spune un mar cronicar, -
Vasile MilitaruUn magar nerod si care cu vre-o cativa ani in urma Vietuise langa turma, - Cand era silit sa care