— Tudor ArgheziAudio - Tudor Arghezi (1962):
Your browser does not support the audio element.
În beciul cu morții, Ion e frumos.
Întins gol pe piatră, c-un fraged suris.
Trei nopți șobolanii l-au ros
Și gura-i băloasa ca de sacis.
Când cioclu-l ridică-n spinare
Ion par-ar fi de pământ.
De-l pui poate stă în picioare
Dar brațul e moale și frânt.
În ochii-i deșchisi, o lumină,
A satului unde-i născut,
A câmpului unde iezii-a păscut,
A încremenit acolo străină.
Departe de vatră și prins de boieri,
Departe de jalea mămuchii,
Pe trupu-i cu pete și peri
În cârduri sunt morți și păduchii.
Mai multe de Tudor Arghezi
Vezi toate poeziile →Tudor ArgheziAm luat ceasul de-ntâlnire Când se tulbură-n fund lacul Și-n perdeaua lui subțire
Tudor ArgheziStrăbatem iarăș parcul, la pas, ca mai nainte. Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte. Aceeaș bancă-n frunze ne-așteaptă la fântâni.
Tudor ArgheziO, tu aceea de-altădată, ce te-ai pierdut din drumul lumii! Care mi-ai pus pe suflet fruntea și-ai luat într-insul locul mumii, Femeie răspândita-n mine ca o mireasma-ntr-o pădure,
Tudor ArgheziLacăte, cine te-a închis La ușa marelui meu vis? Unde ni-i cheia, unde-i păzitorul,
Tudor ArgheziCarte frumoasă cinste cui te-a scris Incet gandita, gingas cumpanita; Esti ca o floare, anume inflorita
Tudor ArgheziAudio - Tudor Arghezi (1962): Your browser does not support the audio element. Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte,