Plouă

Pe-aici când plouă, plouă îndesat,

Nu ține ca la noi un ceas ori două.

Că ziua plouă, plouă pe-nserat,

Și când se crapă iar de ziuă, - plouă.

În faptul zilei, streșinile plâng.

Pădurea stă plouată ca o curcă.

Natura calcă cu piciorul stâng:

Pe-aici când plouă, - plouă, nu se-ncurcă!

Iar când s-arată soarele sărac.

De după nouri, ca să-ți facă-n ciudă,

N-apuci a scoate nasul din cerdac,

Că până la întoarcere, - te udă.

Există și răstimpuri când se moaie,

Când parcă nu mai toarnă-așa, de sus,

Și cerul câte-oleacă, spre apus,

Se luminează puțintel - a ploaie.

Atunci se cheamă că e timp frumos

(Măcar că tot mai cade-un pic de bură),

Dar fumul din ogeac se lasă-n jos,

Și porcul umblă tot cu paiu-n gură...