— Iulian Boldeaîn fiecare dimineață mă trezesc îmbrăcat în trupul
acesta de ocazie cu surâsurile scorojite cu
iluziile expirate cu instinctul de conservare dat
la maximum
în fiecare dimineață mă trezesc cu viața
aceasta nesperată la dispoziția mea
cu tabieturile ei nesuferite cu ticuri și mânii de împrumut
cu reflexe impalpabile și umeri îndrăgostiți.
doar himerele iluminate dorm liniștite
în colțul camerei.
Mai multe de Iulian Boldea
Vezi toate poeziile →Iulian Boldeape când întorc filele chipului ei pe când îi ascult cu atenție surâsurile unul câte unul pe când adulmec oglinzile ce îi răsfrâng paloarea
Iulian Boldeaenigmatică brumă pe frunzele toamnei culori pustiite și demonii luminii reculeși pe potecile frigului pășim pe îndelete
Iulian Boldeaîn sângele nostru tăcerea curge încetișor în aerul toamnei melodios tăcerea lumii se aude în vertebrele noastre translucide tăcerea susură rar
Iulian Boldeademoni mărunți și sceptici crescuți direct din rădăcinile norilor înroșiți și corăbii asuzitoare în timpanul mărilor necunoscute.