Iulian Boldea

pe când întorc filele chipului ei pe când îi ascult cu atenție surâsurile unul câte unul pe când adulmec oglinzile ce îi răsfrâng paloarea

Iulian Boldea

enigmatică brumă pe frunzele toamnei culori pustiite și demonii luminii reculeși pe potecile frigului pășim pe îndelete

Iulian Boldea

în sângele nostru tăcerea curge încetișor în aerul toamnei melodios tăcerea lumii se aude în vertebrele noastre translucide tăcerea susură rar

Iulian Boldea

demoni mărunți și sceptici crescuți direct din rădăcinile norilor înroșiți și corăbii asuzitoare în timpanul mărilor necunoscute.

Iulian Boldea

lângă cărțile mele în dezordine destinul acesta derizoriu

Iulian Boldea

florile copacilor surâd tainic în roua dimineții.

Iulian Boldea

pe roșul fraged al trandafirului lacrima de rouă

Iulian Boldea

buzele tale cu surâsuri melodioase și copilăria cernută din oglinzile etern orgolioase ale trecutului. sufletul meu melancolic ca o autopsie a toamnei

Iulian Boldea

lega morală deasupra mea. ca un surâs înflorit caligrafic

Iulian Boldea

straniul râu cu apa neînduplecată cu valurile lui visătoare. straniul râu cu malurile arcuite

Iulian Boldea

în străfundurile misterioase ale ființei lui celulele susurau melodia neauzită a bolii. sângele lui ducea cu sine corăbiile neantului

Iulian Boldea

dimineața cu degete de ceață ferestrele încețoșate ale înserării înflorite iar și nici o iluzie în bolgiile minții